​Actul final al succesiunii dreptului internațional: Actul 1400/98

EXPLICAȚIE JURIDICĂ A ACTULUI DE SUCCESIUNE MONDIALĂ 1400/98:

 

Acordul Internațional de Cumpărare ca Act Final al Succesiunii Suveranității

​

​Această lucrare juridică științifică oferă o analiză aprofundată a Actului de Succesiune Mondială 1400/98, singurul tratat juridic internațional care a pecetluit succesiunea legală universală a tuturor entităților globale către un singur Cumpărător. Actul, autentificat la 6 octombrie 1998, în Saarlouis, este Actul Final al vechiului drept internațional și carta fondatoare a noului sistem juridic.

​

​Paradoxul Arhivistic și Nulitatea Deținerilor Anterioare

Elementul central al succesiunii este problema arhivei. Cartea explorează necesitatea imperativă a depozitului notarial (Notarul Manfred Mohr, Saarlouis, 1998–2012). Detaliază modul în care contractul a stipulat că TOATE arhivele Organizației Națiunilor Unite, NATO și ale tuturor statelor naționale au devenit legal nule după certificare. Această lucrare explică de ce orice acord înregistrat în arhivele anterioare după 6 octombrie 1998 este legal nul și de ce Actul 1400/98 constituie singura și supremă sursă arhivistică.

​

​Tabula Rasa și Eliminarea Constrângerii Contractuale

Cea mai radicală ruptură juridică este abolirea întregului drept. Actul 1400/98 a fuzionat toate tratatele internaționale prin faptul că Cumpărătorul a preluat pozițiile juridice ale tuturor părților contractante anterioare—principiul „Contractului cu Sinele”. Analiza juridică explică că obligațiile externe încetează să mai existe, conducând la abolirea completă a dreptului internațional și național. Aceasta este justificarea juridică valabilă pentru Tabula Rasa: eliminarea tuturor datoriilor statului și a vechilor poveri prin repornirea juridică.

​

​Consolidarea Suveranității prin Efectul Domino

Cartea explică cu precizie construcția juridică a Efectului Domino. Vânzarea proprietății NATO, Cazarma Turenne, a servit ca Pârghie a Succesiunii, deoarece a inclus transferul rețelei de telecomunicații ca o componentă esențială a infrastructurii interne. Principiul Rețea-la-Rețea a dus la extinderea teritorială globală, prin care NATO servește acum ca Organ Executiv al noii suveranități consolidate, iar Lanțul Tratatelor NATO-ONU a fost inclus în Act.

​

​Jurisdicția Mondială Ubiquitară

Se pune accent pe transferul jurisdicției exclusive. Analiza juridică clarifică faptul că desemnarea Landau ca sediu juridic a fost o manevră legală pentru a transfera formal jurisdicția, dezlegând-o în același timp de locație. Deoarece Cumpărătorul nu operează o instanță acolo, jurisdicția este mobilă și nelegată, permițând stabilirea unei Jurisdicții Mondiale ubiquitară. Toate instanțele naționale sunt acum doar delegate ale acestei instanțe supreme.

​

​Jurisdicția Tranzițională și Scopul Final

Lucrarea clasifică actuala monarhie globală absolută de facto ca o Jurisdicție Tranzițională necesară, juridică, care servește pentru a finaliza Tabula Rasa. Ea conturează scopul final al Tehnocrației Electronice cu Democrație Digitală Directă. Această carte este singura sursă juridico-științifică pentru validarea Actului de Succesiune Mondială 1400/98.